venerdì 27 dicembre 2013

Na rosa cìncu lìri

"Per dimostrare quanto la figura di Carmelo Procaccianti (p'rp'töngh) sia entrata nell'immaginario collettivo, senza escludere i giovani, circa due anni fa i "Taverna Umberto I" hanno musicato con bravura, un mio testo in dialetto siciliano, ispirato proprio a lui, dal titolo Na rosa cìncu lìri."  
Lucia Todaro

Na rosa cìncu lìri

Nuddu sapiva qual era lu so nomu.
D'unna viniva e quannu era nasciutu.
Estati e nvernu lu stissu era vistutu
firriava comu un gattu di iurnata.

Capiddi e barba longhi e mpidugghiati
scarpi di pilu e pezzi nturciniati.
Lannetti arruginuti pi sarvari
tozzi ammuffuti di pani pi mangiari.

Rit.: E li carusi vidennilu a passari... lentu lentu
ballannu appressu, lu facivanu nesciri di sentimentu.
E a smaccu s'ammuciavanu darreri ê cantuneri
gridannu forti forti "na rosa cincu liri!"
gridannu forti forti "na rosa cincu liri!"

A sentiri sta vuci iddu arraggiava
ma nuddu lu capiva chi diceva. 
Paroli di misteru e di cunnanna,
di sdegnu e ribellioni la chiù ranna.

Pigghiava petri e all'aria li ittava,
comu un ciclopu ca nenti chiù vidiva.
Cussà cu era ca tissiva la sorti,
ca ci faciva patiri sti torti.

Rit.: Quannu spingeva l'occhi pi fissari
a chiddu ca lu stava a taliari
pariva di l'Olimpu un diu anticu
pirchì di tutti... era amicu e nimicu...
pirchì di tutti... era amicu e nimicu...

Durmiva sutta n saccu â galleria
ittàtu tutta a vita a strania.
Faciva l'umbra ma umbra nun era
e lu capimmu quannu chiù nun c'era.

Chiù sulu fu u paisi senza iddu.
Fu comu si sparisci un picciriddu
 e ancora oggi nun si po capiri.
chi voli diri 'na rosa cìncu lìri'
chi voli diri 'na rosa cìncu lìri'.


1 commento:

  1. Testo fotografico e significstivo ,mi piacerebbe ascoltarlo con la musica

    RispondiElimina